Iaşiul, mai bogat cu un monument

0
751

În faţa impozantei statui a Independenţei, lângă biserica „Mitocul Maicilor”, şi nu departe de statuia lui Alexandru Ioan Cuza, din Piaţa Unirii, începând de azi se înalţă un nou monument memorial, spre cinstirea şi neuitarea deţinuţilor politici din perioada comunistă.

Ceremonialul dezvelirii acestui grup statuar, unic în felul său, a început la ora 11.00, în prezenţa Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi a Preasfințitului Petru Gherghel, Episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iaşi. Mai erau prezenţi: Gheorghe Nichita, primarul urbei ieşene, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, episcop vicar, care a prezidat ceremonia religioasă, mulţi preoţi din partea Bisericii Ortodoxe. Din partea Bisericii Romano-Catolice a fost prezent preotul Iosif Dorcu, decan de Iaşi, şi preotul Cornel Cadar, consilier cultural al Episcopiei de Iaşi.
După ceremonialul religios a cuvântat Înalt Preasfințitului Teofan şi primarul orașului, care spunea că acest edificiu se doreşte a fi „o stavilă în calea uitării”.

A urmat un cuvânt de mulţumire din partea lui Dumitru Bazon, preşedintele Filialei AFDPR Iaşi, cel care a avut iniţiativa acestui monument şi care s-a străduit enorm pentru realizarea lui.

S-au rostit apoi cuvinte cutremurătoare,  de către reprezentanți ai diferitelor filiale AFDPR din ţară. Primul discurs a aparținut lui Octav Bjoza, de la Braşov, Președintele AFDPR.(din anul 2009). La fel de emoţionant a vorbit Paul Andreescu, de la Constanţa,  care spunea: „Sunt un om care nu a avut copilărie: am fost arestat la 17 ani şi eliberat la 25 de ani….Simbolul comunismului a fost bâta…” Mai merită amintite şi discursurile  lui Nistor Man de la Târgu Mureș, Sergiu Rizescu de la Piteşti şi Dumitru Vacaru din Iaşi.

În final, s-au depus coroane de flori din partea câtorva instituții.

* * *

Monumentul este realizat de artistul plastic Vasile Leondar şi de arhitectul Tania Drişcu.

Soclul imens este realizat din marmură neagră. Deasupra se înalță o coloană înaltă din marmură verzuie, în care este decupată o cruce. În faţa coloanei se pot vedea câteva persoane, foarte slăbite din cauza foamei, dar cu mâinile înlănţuite. Aceste personaje sunt fie în picioare, fie în genunchi, dar toate cu mâinile înălțate spre cer. Pe partea estică a soclului se pot citi aceste versuri semnate de Vasile Pânzaru: „Coboară, Isuse, şi strânge/ Păcatele neamului meu./ Pe crucea ta, plină de sânge,/ Se-ncheagă credinţa mereu.”

Acest monument, desigur, ne amintește nouă, catolicilor din Iaşi, în primul rând de Preasfinţitul Anton Durcovici, o victimă a regimului comunist. Dar sunt atâţia creştini catolici pe care ar trebui să-i amintim ca foști deținuți politici sau condamnaţi pentru credinţa lor: Pr. Anton Trifaş, Pr. Andrei Asaftei, Pr. Dumitru Sandu Matei, Eduard Lisacoschi, Silviu Mărgineanu, Alexandru Ţerek, Zizi Cozoroc (Iosub), Petru Mihailişca, Gheorghe Cantemir, Iosif Păuleţ şi mulţi alţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.