Moment de rugăciune pentru tineri: Doamne, măreşte-ne credinţa!

0
340

Doamne, măreşte-ne credinţa!

 

Introducere

În epoca noastră caracterizată de viteză şi de eficienţă, de o activitate frenetică în care omul aleargă în urma timpului şi este continuu depăşit de evenimentele şi de schimbările rapide, poate să pară ceva vechi să mai vorbeşti despre simţul divinului, al reculegerii şi al rugăciunii. Totuşi, de acestea omul de astăzi, mai ales generaţia tânără, are nevoie mai mult decât oricând; este o necesitate urgentă pe care, din păcate, deseori oamenii caută să o satisfacă cu experienţe devastatoare.

Conştienţi de această necesitate a rugăciunii în viaţa noastră, ne-am adunat şi noi, o parte din tinerii Parohiei Sf. Cruce, pentru a trăi câteva momente în compania lui Cristos, dar şi a noastră. Ne dorim ca flacăra credinţei care palpită în fiecare dintre noi, cei prezenţi acum în biserică, să se aprindă şi în inimile celorlalţi tineri, pentru ca, descoperindu-l pe Cristos în viaţa lor, să se lase transformaţi de iubirea sa.

Cântec: Unde doi sau trei/ Se adună în numele meu/ Sunt prezent şi eu/ În mijlocul lor.

Poezie (O. Goga)

1. Rătăcitor, cu ochii tulburi,

Cu trupul istovit de cale,

Eu cad neputincios, stăpâne,

În faţa strălucirii tale.

În drum mi se desfac prăpăstii,

Şi-n negură se-mbracă zarea,

Eu în genunchi spre tine caut:

Părinte, -orânduie-mi cărarea!

2. În pieptul zbuciumat de doruri

Eu simt ispitele cum sapă

Cum vor să-mi tulbure izvorul

Din care sufletul s-adapă.

Din valul lumii lor mă smulge

Şi cu povaţa ta-nţeleaptă,

În veci spre cei rămaşi în urmă,

Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.

3. Dezleagă minţii mele taina

Şi legea farmecelor firii,

Sădeşte-n braţul meu de-a pururi

Tăria urii şi-a iubirii.

Dă-mi cântecul şi dă-mi lumina

Şi zvonul firii-ndrăgostite,

Dă-i raza soarelui de vară

Pleoapei mele ostenite.

4. Alungă patimile mele,

Pe veci strigarea lor o frânge,

Şi de durerea altor inimi

Învaţă-mă pe mine a plânge.

Nu rostul meu, de-a pururi pradă

Ursitei, maştere şi rele,

Ci jalea unei lumi, părinte,

Să plângă-n lacrimile mele.

5. În suflet seamănă-mi furtună,

Să-l simt în matcă cum se zbate.

Cum tot amarul se revarsă

Pe strunele înfiorate;

Şi cum sub bolta lui aprinsă

În smalţ de fulgere albastre

Încheagă-şi glasul de aramă:

Cântarea omenirii noastre.

Tânăr: Doamne Cristoase, cu toţii am trăit momente în care totul părea că se dărâmă, când credeam că viaţa nu mai are nici un sens, când aveam impresia că totul este împotriva noastră. Şi pentru că nu găseam o scuză mai bună, te acuzam pe tine şi ne revoltam împotriva ta, îndrăznind chiar să-ţi cerem cont pentru starea noastră. Credeam că ne-ai uitat, nu mai ştiam ce ni se întâmplă, nu mai credeam că exişti. Dar în ciuda obrăzniciei noastre, tu ai avut întotdeauna milă de noi şi atunci când întunericul părea mai negru, tu ai aprins o lumină; acolo unde toţi ne închideau uşile tu deschideai o fereastră. Îţi mulţumim, Doamne, că nu ne uiţi şi că eşti mereu alături de noi. Te preamărim pentru că prin Providenţa ta conduci cu înţelepciune întregul univers şi neam al oamenilor şi ai cu fiecare dintre noi un plan. Chiar dacă uneori nu-l înţelegem, chiar dacă de multe ori nu-l acceptăm sau ne vine greu să-l urmăm, tu rămâi fidel voinţei tale căci nu vrei ca vreunul dintre noi să se piardă, ci, dimpotrivă, doreşti ca toţi oamenii să ajungă la mântuire. Fi-ne întotdeauna far în încercări, lumină în întuneric, iar când totul pare să se prăbuşească în jurul nostru, aminteşte-ne că tu eşti acolo, sus, şi priveşti la noi, iar noi, pentru a te vedea, nu trebuie decât să ne ridicăm privirea spre tine, nu trebuie decât să privim spre cer.

Cântec: Când viaţa ne pare lipsită de sens

Pr.: Conştienţi de multele greşeli care ne apasă sufletul şi de neputinţa noastră în a duce la îndeplinire tot ceea ce ne propunem, să-i cerem ajutorul lui Cristos, prietenul nostru al tuturor:

Tânăr: Înainte de toate, Doamne, te rugăm şi noi împreună cu apostolii: „Măreşte în noi credinţa!”. Suntem atât de slabi încât la prima adiere ne pierdem şi puţina credinţă pe care o avem. Dă-ne mai multă fermitate şi siguranţă şi ajută-ne să rămânem mereu tari în încercările şi dubiile care ne macină sufletul.

Ref: Leagă-ne Doamne pe toţi împreună/ Cu lanţuri ce nu pot fi rupte!

Leagă-ne Doamne pe toţi împreună, / O, leagă-ne în dragoste!

Tânăr: Implorăm, de asemenea, de la bunătatea ta tăria de a ne putea mărturisi întotdeauna şi în orice loc credinţa noastră. Ştii prea bine că lumea de azi nu ne ajută deloc în această privinţă şi că ne e foarte greu s-o facem fără a deveni ridicoli în ochii multora. Fă să nu ne fie niciodată ruşine că suntem creştini, să nu ne sfiim în a ne declara prietenii tăi şi dă-ne curajul ca în urma întâlnirii cu tine, să le putem spune tuturor: „Dumnezeu există, eu l-am întâlnit”.

Ref:……

Tânăr: Nu-ţi cerem, Doamne, o credinţă comodă. Nu vrem să ne ascundem în spatele faptelor noastre de credinţă şi să credem că astfel suntem nişte eroi şi creştini adevăraţi. Suntem tineri şi ne dorim mai mult. Dorim să fim o flacără care arde de iubirea ta, iar dacă asta presupune jertfă şi renunţare, suntem gata să le acceptăm. Ajută-ne să descoperim întotdeauna care este planul tău cu noi şi dă-ne puterea de a-l urma.

Ref:……

Tânăr: Te mai rugăm, Doamne, şi pentru toţi aceia care sunt în îndoială sau indiferenţă şi nu au curajul sau nu vor să te lase să intri în viaţa lor. Ştim că astăzi sunt din ce în ce mai mulţi tineri care te alungă, te uită sau pur şi simplu te ignoră, crezând că viaţa e posibilă şi chiar mai frumoasă fără tine. Ai milă şi de aceştia, şi dacă ei nu vor să te caute, vino tu în întâmpinarea lor şi transformă-le inima.

Ref:…..

Tânăr: În sfârşi, te rugăm, Doamne, pentru toţi aceia care nu te cunosc deloc şi care se închină altor dumnezei. Descoperă-te şi lor pe căile pe care le alegi tu şi nu permite să se piardă vreunul doar pentru faptul că noi creştinii nu am putut ajunge la ei pentru a le vesti Adevărul.


Tatăl nostru…


Pr. Îţi mulţumim Doamne pentru aceste momente pe care le-am petrecut împreună cu tine şi împreună cu noi. Te rugăm ca să faci să simţim totdeauna prietenia ta, să realizăm iubirea ta, nevoia pe care o avem de tine, şi să venim mai des în faţa ta pentru a-ţi cere ajutor şi ocrotire. Dorim ca, nu numai o dată sau de două ori pe săptămână să ne amintim de tine, ci ca toată viaţa noastră să fie călăuzită de lumina prezenţei şi a iubirii tale. Avem nevoie de tine; avem nevoie de mângâierea şi sprijinul tău. Nu întârzia să ne vii în ajutor, căci fără tine viaţa noastră este lipsită de farmec şi sens. Tu eşti singurul care poate împlini cele mai profunde aspiraţii ale noastre. Vrem să rămâi cu noi, vrem să te iubim mereu.


Cântec: Ce bine e când fraţii

1. Ce bine e când fraţii în Domnul se iubesc

Şi-n dragoste şi pace în lume vieţuiesc (bis).


2. Ca roua dimineţii, pe câmpuri şi pe văi

Şi binecuvântarea căde-va peste voi (bis).


3. Şi va-noi odată prin ei lăcaşul sfânt.

Toţi fericiţi şi liberi vor fi pe-acest pământ (bis).

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ