Fericitul Ioan Paul al II-lea. O floare la fereastra cerului

0
712

Luna mai, cea mai frumoasă lună a anului, închinată Maicii Domnului, începe anul acesta, 2011, cu o floare aleasă aşezată pe altarul Bisericii, şi anume noua floare înscrisă între celelalte flori cereşti, fericitul Ioan Paul al II-lea.

Născut într-o familie de credincioşi polonezi din Wadowice, purtat pe braţe de o mamă plină de iubire şi sensibilitate, Emilia, şi crescut în ambientul unei familii tradiţionale, sub protecţia unui tată grijuliu, Karol, precum odinioară într-o casă ca aceia din Nazaret, micuţul Karol creşte şi încet, încet se deschide ca o floare plăcută şi cuceritoare, ce şi-a înfipt rădăcinile chiar în luna mai, cea mai frumoasă şi fermecătoare.

Destinul l-a făcut să înceapă de mic copil o viaţă creştină aparte, iar paşii l-au purtat din casa părintească la altarul bisericii parohiale, apoi la şcoală şi între copii şi tineri, făcând mereu ca floarea, care a început în luna mai, să capete culorile şi farmecul harului ceresc şi să se desăvârşească în lumina zilelor senine şi a cântărilor închinate Maicii Domnului.

Drumul pe care a pornit a fost presărat cu multe încercări, a fost asaltat de ororile războiului, dar nimic nu a fost în stare să-l oprească din dorinţa lui de a-l găsi pe Dumnezeu mai mult, de a ajunge la acele cunoştinţe despre misterul vieţii omului şi de a se oferi să răspândească lumina credinţei şi a iubirii la toţi oamenii.

Pierderea timpurie a mamei l-a făcut să descopere o altă mamă, de care s-a legat cu toată fiinţa, mama tuturor creştinilor şi regina popoarelor. Locul gol lăsat de pierderea mamei din inima sa de copil a fost ocupat de Madona din Czestochowa.

Peste sentimentele fireşti moştenite de la mama Emilia s-au grefat în inima copilului Karol farmecul şi iubirea mamei cereşti care l-a însoţit în toată viaţa până la fereastra cerului. Putem descoperi de aici faptul că micuţul Karol, marele papă Ioan Paul al II-lea de mai târziu, a iubit luna naşterii sale pe pământ, a cinstit-o pe cea căreia i-a fost dedicat şi tot în aceeaşi lună i-a fost hărăzit ceasul să intre în ceata sfinţilor şi să fie aşezat, printr-un act oficial şi public, lângă tronul Domnului, ca una dintre cele mai frumoase flori.

Prima zi a lunii mai 2011 reprezintă, aşadar, pentru întreaga Biserică momentul confirmării sfinţeniei sale, împlinirea profeţiei cardinalului Joseph Ratzinger, care făcea referinţă, în discursul său din ziua funeraliilor, la prezenţa venerabilului pontif la fereastra cerului.

Milioane de tineri, credincioşi, oameni de toate convingerile n-au contenit, în cei şase ani de la acea clipă, să privească cu ochii credinţei spre fereastra cerului, unde să-l întâlnească pe marele iubitor de Dumnezeu şi cinstitor al Maicii Preacurate.

Acum suntem siguri că strigătul ce a răsunat în Piaţa „Sfântul Petru”, la acea oră de despărţire – „Subito santo!” – a devenit realitate, iar aplauzele entuziaste din acea sâmbătă întâi a lunii aprilie, când închidea ochii pentru acest pământ şi se deschideau pentru cer, continuă în această zi în orice colţ al lumii. O floare născută pe pământ s-a transferat în ceruri, făcând astfel coroană, împreună cu Maica Domnului şi cu toţi sfinţii, în jurul tronului lui Dumnezeu, pe care atât de mult l-a iubit şi l-a vestit.

Tinerii noştri, din întreaga dieceză, sunt fericiţi să trăiască această bucurie a întâlnirii lor anuale, chiar la Butea, într-un alt loc dedicat cinstirii Maicii Domnului în ziua de 1 mai. Vor simţi fiorul comuniunii spirituale prin mijloacele de comunicare, cu toţi tinerii şi mulţimile de pelerini sosiţi la Roma, pentru această minunată zi de mai. Se va realiza astfel acel cor imens de tineri care va cânta triumful iubirii marelui lor prieten şi vor admira cu conştiinţa lor curată frumuseţea noii flori de pe firmamentul cerului şi din catalogul sfinţilor.

Tema acestei întâlniri, „Înrădăcinaţi şi întemeiaţi în Cristos, tari în credinţă” (cf. Col 2,7), prezentată de Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea pentru toţi tinerii ce se îndreaptă spre Ziua Mondială a Tineretului de la Madrid din luna august, imediat după ridicarea Maicii Domnului la cer (15 august), reprezintă o împlinire a acelor zile de entuziasm şi credinţă vie, deschise acum 26 de ani de noul fericit Ioan Paul al II-lea.

Această temă vrea să ne arate la ce duce şi care trebuie să fie, de fapt, rezultatul zilelor tineretului, înrădăcinaţi în Cristos, întemeiaţi pe stânca învăţăturii sale şi tari în mărturisirea credinţei.

Adunaţi la Butea, împreună cu episcopul diecezan, cu ceilalţi preoţi şi asistenţii spirituali, şi în sintonie cu Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea, tinerii noştri au o fericită ocazie să îndrepte spre ceruri, susţinuţi de preacurata Fecioară Maria şi de sfântul Iosif, un prinos de recunoştinţă pentru viaţa şi mărturia sfântă a noului fericit papa Ioan Paul al II-lea şi să cânte, cu toţi fraţii şi prietenii lor, un imn de preamărire şi cinstire a victoriei marelui lor prieten, Karol cel Mare şi Sfânt: preamărit să fie Dumnezeu în sfinţii săi şi de acum şi în fericitul Ioan Paul al II-lea. Fericite Karol Wojtyla, Ioan Paul, mijloceşte pentru noi toţi şi mai ales pentru tinerii noştri, adunaţi la Butea, pentru toţi ceilalţi tineri din întreaga Dieceză de Iaşi ca şi din întreaga ţară, România, pe care ai numit-o „Grădina Maicii Domnului”. Rămâneţi, dragi tineri: „Înrădăcinaţi şi întemeiaţi în Cristos, tari în credinţă” (cf. Col2,7).

Al vostru prieten şi episcop,

Petru Gherghel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.