În cele din urmă omul a distrus pământul. 

Pământul era frumos

Iar deasupra lui plutea spiritul omului 

care a distrus totul. 

Şi omul a zis: „Să fie întuneric”.

Şi a văzut omul că întunericul era bun, şi a numit întunericul „siguranţă”; 

şi s-au împărţit în rase, religii şi clase. 

Nu a fost seară, şi nu a fost dimineaţă în a şaptea zi înaintea sfârşitului. 

 

 

Şi omul a zis: „Să fie un stat puternic”

pentru a domni peste noi în întunericul nostru… 

Să fie armate pentru a ucide.

Îi vom persecuta şi îi vom ucide pe cei care ne spun adevărul, pentru că nouă ne place întunericul.

Nu a fost seară şi nu a fost dimineaţă în a şasea zi înaintea sfârşitului.

 

Şi omul a zis: „Să fie rachete şi bombe”

Pentru a ucide mai uşor şi mai repede.

Şi să fie cuptoare şi camere de gazare pentru a ne fi mai uşor.

A fost a cincia zi înaintea sfârşitului.

 

Şi omul a zis: „Să fie droguri”!

Şi alte mijloace de refulare,

Pentru că un oarecare disconfort se constată

Şi deranjează comoditatea noastră.

A fost a patra zi înaintea sfârşitului.


Şi omul a zis: „Să fie diviziuni între naţiuni”,

Pentru a putea şti care este duşmanul nostru

Şi a fost a treia zi înaintea sfârşitului.

 

Şi ultimul lucru pe care l-a spus omul:

„Să-l facem pe Dumnezeu după chipul şi asemănarea noastră

Şi să nu fie un alt Dumnezeu

Pentru a concura cu noi.

Să spunem că Dumnezeu gândeşte cum gândim noi

Că urăşte cum urâm noi

Şi că ucide cum ucidem noi”.

A fost a doua zi înaintea sfârşitului.


În ultima zi a fost o mare explozie pe toată faţa pământului;

Focul a curăţat frumoasa planeta…

Şi a fost tăcere.


Şi Domnul Dumnezeu a văzut toate câte le-a făcut omul,

Şi în tăcerea care învăluiau resturile arse, Dumnezeu a început să plângă.

(Traducere din limba italiană)


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.