Iaşiul în pelerinaj la Cacica
Conform unei tradiţii stabilite de mai mulţi ani, cu ocazia sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, credincioşi de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Anton de Padova” din Iaşi se deplasează în pelerinaj la Cacica.
Aşa se face că şi în acest an, 2010, peste 200 de credincioşi, deplasându-se cu patru autocare şi multe autoturisme particulare, au participat la o zi minunată de pelerinaj la Sanctuarul Maicii Domnului de la Cacica. La pelerinajul organizat şi condus de pr. Iosif Dorcu, parohul catedralei din Iaşi, au mai participat: pr. Cristian Diac, pr. Ionuţ-Ieremia Imbrişcă, vicar la Parohia „Sfântul Anton de Padova”, cinci surori de la Congregaţia „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot”, multe persoane din Institutul Secular „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, seminarişti, mulţi copii din ambele parohii.
În jurul orei 10.00, rectorul Sanctuarului, pr. Romuald Bulai, OFMConv. a întâmpinat numerosul grup de pelerini şi i-a invitat pe toţi la un pelerinaj al convertirii şi al rugăciunii. Preoţi ai conventului din Cacica au stat mereu la dispoziţie pentru sacramentul spovezii.
A urmat sfântul Rozariu condus de seminarişti. La ora 11.15 a început sfânta Liturghie concelebrată. Cu broşuri special pregătite, grupul de pelerini a făcut ca sanctuarul de la Cacica să răsune de cântări în cinstea celei sărbătorite, Maica Domnului. După predica festivă, prezentată de pr. Romuald Bulai, OFMConv., la finalul Liturghiei pr. Iosif Dorcu a invitat pe cei prezenţi să conştientizeze, la justa valoare, pelerinajul, faptul că acesta ne pune în faţa unui loc şi al unei icoane sacre.
După o pauză de prânz, a urmat Calea Sfintei Cruci, prezidată de pr. Cristian Diac. Pelerinajul s-a încheiat cu adoraţia Euharistică, la care pr. Iosif Dorcu a propus rugăciuni cu totul speciale: cântarea imnului Magnificat, atât de plăcut Mariei, rugăciunea propusă pentru sanctuarul din Cacica, alte rugăciuni speciale pentru pelerini. După binecuvântarea euharistică, bucuroşi şi mulţumiţi, cu sufletele radiante, după întâlnirea cu Maica Domnului, pelerinajul a luat sfârşit, nu înainte ca rectorul sanctuarului, pr. Romuald Bulai, OFMConv. să mulţumească pelerinilor de la Iaşi.
Toţi cei prezenţi spuneau că abia aşteaptă să se întoarcă la Cacica, pentru că aici au găsit multă pace sufletească, au găsit un autentic spirit de rugăciune.
Un domn din grup, la întoarcerea acasă afirma: „Am fost pentru prima dată la Cacica, dar nu credeam că voi găsi atâta pace sufletească, atâta bucurie pentru sufletul meu. Voi reveni, cu siguranţă şi anul viitor…”. Iar o mamă, care a fost cu trei copii, afirma: „M-a impresionat mult icoana de la Cacica. Arată minunat. Mi-am adus toţi copiii, pentru a-i obişnui cu rugăciunea către Măicuţa Sfântă aici la sanctuar”.
Dar am văzut şi durerea părintelui rector al sanctuarului care spunea că sunt prea rare pelerinajele de acest gen care se organizează la acest sanctuar atât de minunat.
Un autor francez spunea că „Locurile de pelerinaj atrag turistul şi pelerinul, tânărul şi bătrânul, omul sănătos şi bolnavul, familii şi indivizi, evlaviosul şi curiosul, cel care face milostenie şi hoţul de buzunare, cel ce caută de suflet şi negustorul. Natura însăşi a pelerinajului face ca diferenţele sociale obişnuite să dispară, căci pelerinii, în marea lor diversitate, trăiesc experienţa unui loc comun, bazat pe experienţa unificatoare a pelerinajului. Pelerinajul însuşi reflectă, nu numai realitatea fundamentală a Bisericii, popor al lui Dumnezeu efectuând pelerinajul vieţii, ci încă mai mult, realitatea umanităţii însăşi, totalitatea oamenilor în drum spre tainicul de-dincolo de lume. Acest misterios de-dincolo al umanităţii se poate vedea şi trai într-un pelerinaj autentic”.
Dacă ţinem cont de cele spuse mai sus, sperăm că tot mai mulţi creştini vor căuta oaza de linişte şi spiritualitate de la Cacica. Cu siguranţă, Maria se bucură văzând pe fiii ei adunaţi în aceste locuri sfinte.
Emil Bejan
