Luni 16 decembrie 2013

0
306

Cuvântul Domnului

…ascultat

Mt 21,23-27

„După ce a intrat în templu, în timp ce învăţa, s-au apropiat de el arhiereii şi mai-marii poporului şi i-au spus: „Cu ce autoritate faci acestea şi cine ţi-a dat această autoritate?” Dar Isus le-a răspuns: „Vă voi întreba şi eu un lucru. Dacă îmi veţi răspunde, vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea. Botezul lui Ioan de unde era: din cer sau de la oameni?” Dar ei discutau între ei: „Dacă spunem: «Din cer», ne va zice: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?» Iar dacă spunem: «De la oameni», ne temem de popor pentru că toţi îl consideră pe Ioan ca profet”. Şi i-au răspuns lui Isus: „Nu ştim”. Atunci el le-a zis: „Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea.”

…meditat

În evanghelia de azi se evidenţiază un exemplu de pedagogie catehetică plină de înţelepciune din partea lui Isus. El se găseşte în faţa capilor poporului, care, pe lângă faptul că nu sunt pregătiţi să primească tot adevărul, sunt condiţionaţi şi de prejudecăţi în legătură cu Isus. Nu au crezut în Ioan şi nu au încredere nici în Isus. Aşadar, istoria se repetă: se pun întrebări despre Dumnezeu, dar nu se lasă întrebaţi de El; sunt în iluzia căutării adevărului, dar în realitate nu sunt dispuşi să renunţe la propriile prejudecăţi; se învocă dreptatea, dar în realitate vor doar să se justifice.
Până la urmă caută să-şi salveze propria piele în faţa altora şi să-şi pună în pace conştiinţa în faţa lui Dumnezeu.
Când nu se simte necesitatea convertirii, intervine coruperea, totul devine mistificat: răul este numit bun, adevărul este schimbat în fals, dreptul în răufăcător, gândirea se acoperă cu cuvinte, iar propriile sentimente se acoperă cu răutate.
În acest punct Dumnezeu nu mai poate vorbi, nu-i mai rămâne decât să tacă, cum sugerează afirmaţia finală a lui Isus: “Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea”. (v. 27). Răspunsul Său nu este o tăcere închisă sau de dispreţ, ci indică respectul libertăţii noastre. După ce L-am împiedicat să vorbească, nu ne lăsăm interogaţi nici de tăcerea Lui?

Doamne, îţi mulţumesc pentru marea istorie ce începe prin marile nume ale Vechiului Testament, care a condus la naşterea lui Isus, şi care m-a condus şi pe mine, prin numele şi persoanele istoriei mele, să mă intersectez cu El.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ