Cuvântul Domnului
…ascultat
Mt 17,10-13
Pe când coborau de pe munte, discipolii l-au întrebat: „De ce spun cărturarii că mai întâi trebuie să vină Ilie?” El le-a răspuns: „Într-adevăr, Ilie trebuie să vină şi va restabili toate. Eu însă vă spun: Ilie a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot aşa va trebui să sufere şi Fiul Omului din partea lor”. Atunci discipolii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
…meditat
Privind de pe munte după ce s-a schimbat la faţă, Isus clarifică semnificaţia profeţiei referitoare la întoarcerea lui Ilie: îi asigură că Ilie a venit deja dar nu a fost recunoscut şi că destinul lui este acela de a pregăti calea Fiului Omului.
Isus îl identifică pe Ilie cu Ioan Botezătorul, înfăţişat cu forţa ameninţătoare a celui care vrea să însănătoşească lumea, lansând îndemnuri morale prin care arată fiecaruia sarcina de îndeplinit şi drumul de parcurs.
Lucrarea lui Ioan Botezătorul este marcată de eşec. Şi deja se întrevede că nici Fiul Omului, Mesia, nu va avea mai mult succes. Ce mister se ascunde, aşadar, în comportamentul omenirii care refuză profeţii? Ilie, Ioan Botezătorul, însuşi Isus, iar apoi adepţii lui, au avut de suferit şi suferă refuzuri şi violenţă. Lumea vrea să fie autosuficientă şi îşi proiectează drumuri proprii de salvare.
Nu doar Israel a ucis profeţii care i-au fost trimişi; şi nouă ni se poate întâmpla. Cum să facem pentru a nu ne închide în refuzuri? În primul rând trebuie să fim atenţi să nu ne închidem inima în faţa Bisericii, pretinzând că ne descurcăm mai bine singuri. Creştinul este un “martor” al lui Cristos, este cel care “îi dă viaţă” lui Cristos în lumea de azi, cel care priveşte lucrurile acestei lumi şi evenimentele vieţii sale prin prisma privirii lui Cristos. Avem nevoie de învăţători, de sfinţi şi de martiri: persoane cu autoritate, prin înţelepciune, prin practicarea credinţei, prin mărturia vieţii, pe care Domnul le pune în drumul nostru pentru a ne întări în edificarea propriei noastre vieţi. Experienţa ne învaţă că tocmai apropierea de aceste persoane ne indică calea şi ne susţine în drumul nostru.
Doamne, dăruieşte-mi harul de a renunţa la conceptul autosuficienţei şi de a recunoaşte fără invidie şi fără părtinire învăţătorii şi mărturisitorii prin care Tu însoţeşti viaţa mea. Amin.
