Luni, 24 martie 2014

0
324

Cuvântul Domnului

…ascultat

Luca 4,24-30

„Venind Isus în Nazaret, a spus poporului în sinagogă: „Vă spun adevărul, nici un profet nu este bine primit în patria sa. Şi iarăşi vă spun adevărul, că multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israel, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni, încât a venit o foamete mare peste toată ţara, dar la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie; în schimb a fost trimis la o văduvă străină în Sarepta Sidonului. Şi mulţi leproşi erau în Israel pe vremea profetului Elizeu, dar nici unul dintre ei n-a fost curăţit; în schimb a fost curăţit Naaman, un sirian”. Când au auzit aceste lucruri, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie. Ridicându-se, l-au scos afară din localitate şi l-au dus pe sprânceana muntelui, pe care era clădit oraşul lor, ca să-l arunce în prăpastie. Dar el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.”

 

… meditat

Cine vine de la Tiberias spre Nazaret, prima imagine care îi apare este tocmai stânca de pe care au vrut nazaritenii să-l arunce pe Isus. Este o stâncă ce domină asupra unei văi abrupte.

Tocmai de aici Isus se retrage pentru a scăpa de mânia concetăţenilor săi. Totdeauna m-am întrebat: de ce nu l-au acceptat consătenii săi? De ce au ajuns chiar să-l omoare aruncându-l de pe stâncă? Ce aşteptau de la el? Doreau minuni? Cred că este un veşnic simptom al neacceptării valorii unuia pe care îl cunoşti deja. Sau l-aş numi un fel de snobism: e mai bun ce e străin, lucrurile şi oamenii sunt mai apreciaţi când sunt din altă ţară (un fotbalist e mai bun dacă e străin, o băutură e mai bună dacă e franţuzească, etc. ).

În al doilea rând ei doreau o minune, dar una obţinută cu forţa: „ori ne faci minuni ori te ucidem…. „

Şi aici aş vrea să subliniez că şi la creştini există adesea o credinţă care e condiţionată de minuni: „dacă Dumnezeu îmi rezolvă acest caz, mai merg la biserică, mai cred în Dumnezeu. Dacă nu face aşa cum zic eu, nu mai calc la biserică”. Ori aceasta nu e semn de credinţă autentică. Îl iubim pe Dumnezeu nu pentru că ne dă ceva, dar pentru că eu îl iubesc pe el pentru că e Dumnezeu. Chiar papa spunea că nu este un semn de credinţă alergarea după minuni. Evanghelia de azi ne stă dovadă.

Doamne Isuse Cristoase, lumina prezenţei tale să împrăştie întunericul nostru şi să ne facă vrednici de a primi darurile tale.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ