Adoraţie pentru sărbătoarea Cristos Regele universului

0
813

ADORAŢIE DE CRISTOS REGE

Parohia Adormirea Maicii Domnului, Iaşi

Cântec: Venim să-l adorăm…

Preot: Dragi tineri, suntem adunaţi aici în faţa semnului sacramental care, unit cu Cuvântul lui Dumnezeu deschide ochii noştri să vedem chipul Tatălui, să ascultăm de Cristos, să urmăm calea iubirii pentru care ne formează Duhul sfânt.

Suntem în faţa lui Isus, Regele inimilor noastre…

Isuse, am ajuns la tine, stăm în faţa ta îngenunchiaţi, aşa cum trebuie să se stea în faţa unui Rege. Biserica este palatul tău, tabernacolul este tronul tău… Tu locuieşti aici de 2000 ani şi nu te plictiseşti niciodată, chiar dacă noi, oamenii, nu ne dăm seama. Astăzi vrem să stăm cu Tine, vrem să renunţăm la ceea ce facem noi de obicei şi să-ţi spunem ceea ce simte inima noastră. Ne este greu să vorbim cu Tine când ne gândim că eşti Rege, Fiul lui Dumnezeu. Mintea noastră nu poate înţelege încă acest mister. Dar faptul că Tu, la Nazaret, ai fost un copil ca şi noi, ne ajută să-ţi vorbim. Copilăria ta sfântă pe care ai trăit-o te-a adus mai aproape de noi, iar pe noi ne apropie de Tine.

De aceea, astăzi când te sărbătorim ca Rege, te lăudăm şi te adorăm cu toată bucuria pe care o simte acum inima noastră. Îţi cerem lumina Duhului tău Sfânt pentru ca rugăciunea noastră să preamărească iubirea ta infinită pentru noi şi te rugăm: coboară în inimile noastre ca împreună să formăm trupul tău!

Inimile noastre toate, fiinţa noastră te preamăreşte pe tine Isuse. Tu ne vorbeşti în fiecare zi prin Cuvântul Evangheliei şi cu Duhul tău ne ajuţi să-ţi facem loc în viaţa noastră. Prin Cuvântul pe care îl vom asculta astăzi fă-ne disponibili să începem să facem primii paşi spre Tine.

Rămânem în genunchi  în faţa ta, într-o tăcere prelungită, cerându-ţi să ni-l trimiţi pe Duhul Sfânt pentru a ne ajuta să ne rugăm în simplitatea inimii.

(Aleluia) Preamărit să fie cel care vine în numele Domnului; binecuvântată să fie împărăţia părintelui nostru David, împărăţia timpurilor viitoare. (Aleluia)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca (23,35-43)

În acel timp, poporul şi căpeteniile îşi băteau joc de el, zicând: „Pe alţii i-a salvat; să se salveze şi pe sine, dacă este Mesia, alesul lui Dumnezeu!”. Îl luau în râs şi soldaţii. Ei se apropiau să-i dea oţet şi ziceau: „Dacă tu eşti regele iudeilor, salvează-te pe tine însuţi!”. Deasupra lui, a fost pusă o inscripţie în greceşte, latineşte şi evreieşte: „Acesta este regele Iudeilor”. Unul dintre răufăcătorii răstigniţi îl insulta pe Isus, zicându-i: „Nu eşti tu Mesia? Salvează-te pe tine însuţi şi pe noi!”. Dar celălalt, răspunzând, îl mustră: „Nu te temi de Dumnezeu, tu care eşti condamnat ca şi el? Pentru noi pedeapsa este meritată, căci primim cele cuvenite pentru faptele noastre; acesta însă n-a făcut nici un rău!”. Apoi a adăugat: „Isuse, aminteşte-ţi de mine când vei intra în împărăţia ta!”. Isus i-a răspuns: „Îţi spun adevărul: astăzi vei fi cu mine în paradis!”.

Cuvântul Domnului!

Moment de tăcere…

Meditaţia numărul 1:

„Îl luau în râs şi soldaţii. Ei se apropiau să-i dea oţet şi ziceau: Dacă tu eşti Regele iudeilor, salvează-te pe tine însuţi!”

După nenumăratele ispitiri la care a fost supus de Cel Rău pentru a-l face să renunţe la planul pe care Tatăl său i l-a încredinţat spre a-l duce la bun sfârşit, Isus este încercat din nou, acum într-un moment atât de greu pentru el, când simte toată greutatea misiunii pe care o are de îndeplinit pentru mântuirea noastră: „Dacă tu eşti regele iudeilor, salvează-te pe tine însuţi!” Dar Isus nu o face, renunţă să se salveze… Preferă să ne salveze pe noi, nu pe sine însuşi; preferă să moară el pentru a trăi noi; îşi sacrifică viaţa proprie pentru ca noi să obţinem viaţa, adevărata viaţă…

Pentru multă lume este greu de înţeles Cuma putut Isus să fie ispitit. Dar adevărul acesta este… Chiar şi în momentele de rugăciune Isus a simţit ispita. El însuşi vorbeşte despre aceste momente: „Voi sunteţi cei care aţi rămas cu mine în încercările mele. Şi eu rânduiesc pentru tine o împărăţie, aşa cum Tatăl a rânduit pentru mine” (Lc 22, 28-29).

Ispita este considerată adesea a fi un rău în sine, dar nu este aşa. Orice om are ispite, ele fac parte din viaţa noastră; ele ne pot ajuta, sau…, dimpotrivă, ne pot încurca în drumul nostru spre dobândirea vieţii celei noi oferite de Cristos. Depinde de noi, de modul cum ne raportăm faţă de ele. Mereu suntem puşi în faţa unei alegeri: binele sau răul, viaţa sau moartea, adevărul sau minciuna, fericirea sau osânda.

Şi Isus a trebuit să aleagă: să aleagă între a asculta de glasul soldaţilor sau de glasul lui Tatălui. Noi, tinerii, de ce glas ascultăm? De glasul prietenilor care ne fac diferite propuneri păcătoase, sau de glasul lui Isus care ne invită să rămânem alături de el? Noi, cei prezenţi de faţă, am ascultat glasul lui Isus, am preferat să venim lângă el, dar oare cu ce convingere am făcut-o, de ce suntem aici? Isus a ales să împlinească voinţa Tatălui, să se sacrifice pentru fericirea noastră; noi ce am ales? ….

Să fim alături de Isus, să-i mulţumim pentru toate darurile pe care ni le-a oferit, mai ales pentru darul vieţii… Să nu ne lamentăm pentru greutăţile pe care le întâlnim în viaţa noastră! Isus a fost biciuit, răstignit pe cruce, a murit în chinuri groaznice, şi, totuşi, nu şi-a pierdut încrederea…s-a rugat Tatălui pentru a-l întări!

Şi viaţa noastră este ţesută de ispite, de dificultăţi… Să avem curajul să alegem drumul cel bun, să ne rugăm lui Isus, prezent în faţa noastră cu toată fiinţa sa, să ne ajute să alegem ceea ce este bun, ceea ce este important pentru noi, să alegem adevărata cale ce ne conduce spre el!

Isuse, Regele inimilor noastre, ajută-ne!

Cântecel: The kingdom of God

Meditaţia numărul 2:

“Unul dintre răufăcătorii răstigniţi îl insulta pe Isus, zicându-i: Nu eşti tu Mesia? Salvează-te pe tine însuţi şi pe noi”

Astăzi suntem aici, Isuse, în fata Ta, noi tinerii, noi – cei care te căutam atât de mult şi care dorim cu ardoare prezenţa şi mângâierea Ta. Dar la această oră nu am venit doar noi să-ţi ţinem companie, ci au venit şi toţi acei fii ai Tăi care au lăsat acasă toate grijile şi toate preocupările lor pentru a fi alături de tine, pentru a te adora şi pentru a te recunoaşte ca Rege.

Ştim Isuse că tu ai fost nevinovat; ba mai mult decât atât: ştim că Tu ai plătit pentru păcatele noastre si, după ce ai îndurat suferinţe de nedescris, ţi-ai dat şi viaţa pentru noi… Pentru oamenii de atunci erai doar fiul tâmplarului; toţi ştiau că ai crescut la Nazaret, că erai un om simplu, unul dintre ei… Nu şi-au imaginat nici o clipa că tu poţi fi Rege… si, mai ales, că împărăţia Ta cuprinde cerul si pământul întreg si că Tu eşti Stăpânul şi creatorul a tot ce există… Oamenii aşteptau un rege puternic, un războinic care să-i elibereze şi care să le nimicească duşmanul. Însă ei nu au văzut adevărata Ta “armată”, adevărata Ta glorie… Cum te-au mai batjocorit ei atunci… Au încercat să te ispitească, ţi-au cerut să îţi demonstrezi puterile, să te înalţi la titlul pe care îl pretinzi…

Stau si mă gândesc acum…. oare ce a fost in inima ta atunci? Cum ai reuşit să-ţi păstrezi privirea blândă şi iubitoare faţă de aceia care ţi-au făcut atât de mult rău…? Dar oare cum mă priveşti acum pe mine…? Mă deosebesc eu de acei soldaţi care te-au răstignit sau de acei nefericiţi care te-au pus la încercare…?

Si eu vin la Tine, o Isuse! Şi vin atât de des cu numeroase cereri si pretenţii… Adevărul e că puţine sunt clipele în care m-am gândit ce semnificaţie are cu adevărat prezenţa Ta… Eu vin mai ales atunci când nu îmi mai găsesc liniştea şi nici calea. Iar în acel moment, când sunt doar eu cu Tine, încep sa îţi pun o mulţime de întrebări, şi iarăşi uit să te mai ascult… Recunosc că cel mai adesea te întreb acelaşi lucru ca şi răufăcătorul răstignit: “Doamne, dacă tu eşti atotputernic, de ce nu îmi sari în ajutor? De ce laşi să mi se întâmple mie toate acestea? De ce nu ai schimbat nimic deşi ştiai ca sunt nevinovat?” Şi atâtea, atâtea plângeri… Înecaţi de grijile şi necazurile noastre, omitem esenţialul – acela de a te lăsa pe Tine să topeşti fiecare suferinţă şi să ne dai alinare.

Cât de simplu ar fi dacă am înlocui asaltul acesta neîncetat de formule şi cuvinte de prisos cu abandonarea totală în braţele tale… Noi tindem să venim, poate în fiecare zi, cu o listă întreagă de cereri pe care noi le credem necesare. Dar Tu eşti unicul care ştie de ce avem noi cu adevărat nevoie. Şi cum putem noi oare, Doamne, să ne supărăm că nu am primit ce ţi-am cerut…? Uneori ne gândim la tine ca la un comerciant, si venim propunându-ţi diverse schimburi şi târguieli… însa toate acestea nu funcţionează cu tine…. Tu aştepţi doar iubire si dăruire .

E greu să ne încredinţăm unui Rege pe care nu îl vedem, dar care ne promite atât de multe. Ce siguranţă putem noi avea când Tu însuţi ai murit pe cruce? Aceasta ar putea fi întrebarea pe care şi-o pun cei mai mulţi dintre noi… Însă pacea şi bucuria, ce numai prezenţa Ta o oferă, sunt de neînlocuit. Ştim, o Isuse, că nu vei rezolva toate problemele şi necazurile noastre, şi asta nu pentru că nu ai putea, ci pentru că nu ne ajută cu adevărat acest lucru… Însa vei fi mereu alături de noi. Asta o ştim bine. Chiar în clipele cele mai grele, în care poate ne simţim abandonaţi, Tu rămâi lângă noi!

De aceea, Isuse, Regele inimilor noastre, prezent în faţa noastră în Ostia consacrată, vrem să îţi cerem iertare pentru toate acele momente în care am nesocotit voinţa Ta şi în care am venit la tine înşirându-ţi liste nesfârşite de cereri… Poate că am fost slabi şi am pus la îndoială voinţa sau, şi mai grav, prezenţa Ta. Ne pare rău, Doamne!  Şi te rugăm să ne întăreşti mereu să avem puterea să te recunoaştem ca Rege şi să acceptăm tot ceea ce voieşti pentru noi, conştienţi că asta ne este spre binele nostru. Amin.

Cântecel… The kingdom of God

Meditaţia numărul 3:

Dar celălalt, răspunzând, îl mustră: „Nu te temi de Dumnezeu, tu care eşti condamnat ca si el? Pentru noi pedeapsa este meritată, căci primim cele cuvenite pentru faptele noastre; acesta însă n-a făcut nici un rău!”

Trei persoane… Trei oameni care suferă unul alături de celălalt… Trei oameni răstigniţi. Dar ce diferenţă între ei!!!

Primul este condamnat si suferă pentru ca a greşit, a fost vinovat, dar nu îşi recunoaşte vina şi urăşte lumea din jurul său. Este incapabil să-şi asume responsabilitatea greşelii. El este tâlharul din stânga.

Al doilea este asemenea celui dintâi, dar recunoaşte greşeala sa şi o regretă. Acesta e tâlharul din dreapta…

Al treilea este supus unor suferinţe mai mari decât primii doi, dar este complet nevinovat. Acesta e Isus, Regele pe care îl adorăm astăzi şi în faţa căruia ne aflăm acum…

Aşa se întâmplă şi în ziua de astăzi. Unii oameni suferă pe drept, alţii pe nedrept, unii îşi recunosc vinovăţia, iar alţii nu, unii regretă cu adevărat că au greşit, iar altora nici măcar nu le pasă. Deşi avem acces deschis la Cuvântul lui Dumnezeu, nu ne pasă de el, deşi există atâţia trimişi ai Domnului care să ne deschidă ochii, deseori nu îi luăm în seamă, ci luăm în considerare doar ceea ce spune societatea.

Aşa a fost şi atunci: cel de la stânga a preferat să creadă ce ziceau ceilalţi despre Isus şi nicidecum să îl creadă pe el. Pentru că ceilalţi l-au văzut vinovat, aşa l-a văzut şi el.

Şi noi avem propriile păcate, propriile greşeli; unele ne apasă, altele nu, pentru că ne-am obişnuit prea mult cu ele. Ce vom face? Exemplul cărui răstignit îl vom urma: a celui din stânga sau a celui din dreapta. Strigăt de disperare sau strigăt de ajutor? Revoltă sau umilinţă în a recunoaşte greşelile?

Ştim, Isuse, tu ai ispăşit deja toate ofensele noastre, toate revoltele noastre, toate păcatele noastre. Pretextul vinovăţiei tale, de care s-au folosit cei care te-au răstignit, a fost, de fapt, vinovăţia mea. Eu am fost vinovat de condamnarea ta. Îmi pare rău şi regret, asemenea tâlharului de la dreapta, păcatele mele şi te rog să mă ajuţi să devin un slujitor vrednic al tău Isuse, Regele meu!

Cântecel… The kingdom of God

Meditaţia numărul 4:

„Isuse, aminteşte-ţi de mine când vei intra în împãrãţia ta!”. Isus i-a rãspuns: „Îţi spun adevãrul: astãzi vei fi cu mine în paradis!”.

Pierdut în gândul trist al iubirii neînplinite….dar regasit pentru cateva clipe in paradis…

O după- amiază superbă, o atmosferă pașnică,.. Călăuzit de gândul  de a fi regi si regine pentru a putea fi alături de Isus în paradis am venit în spațiul sacru al tăcerii. În genunchi sub crucea spațiului și a timpului, am venit să ne înveți ce înseamnă să fim regi si regine peste noi și pentru alții. A fi rege peste oameni  înseamnă să trăiești și să mori pentru ei, să iubești și să ierți. A fi rege peste tine  însuți înseamnă să alegi să mergi pe drumul dinspre rău spre bine …incercand sa iubesti simplu, sa ierti si sa daruiesti. Si astfel Isus isi va aminti de tine atunci cand vei intra in Imparatia Lui.

Dar de multe ori… te simţi pierdut oricum şi oricât de puternic ai fi…tu om care spui că iubeşti. Vrei să pari neînvins de sentimentul dragostei neîmpărtăşite şi rătăceşti singur în cele mai cumplite gânduri. Te chinui în fiecare zi să negi ceea ce e atât de evident. Eşti laş şi fugi mereu de frumuseţea angelică a chipului iubit.

Pierzi timp…pierzi forţă şi te pierzi pe tine. Tu, care ai putea face atât de multe doar printr-un simplu *da*… O recunoştiinţă a ceva ce te defineşte.

Nu eşti obligat să minţi….sau să te prefaci că iubeşti. Pur şi simplu eşti invitat să fii liber, să fii tu. Tu, descoperit de mâna caldă ce ţi-a fost oferită fără a cere nimic în schimb. Primeşte-o ca ajutor…nu fii orgolios. Lasă mândria la o parte şi dă la rândul tău privirea ce este aşteptată. Nu o privire goală şi îngrijorată…nu cea pe care o ai atunci când ţi-e frică…ci aceea care încălzeşte şi cea mai rece inimă. Fă din tot ce ai, un dar.

Buzele care nu ştiu să rostească decât banalităţi, le poţi folosi pentru a şopti cuvinte de dor, de mângăiere…de pace. Fă dragoste cu ele în cel mai sublim mod posibil. Rosteşte acel *te iubesc!* din inimă. Fă o minune în tine…şi dă posibilitatea să se întâmple o minune în celălalt.

Trupul…este al tău. Ţi-l descoperi în fiecare zi. Lasă-l în grija celuilalt. Nu-ţi mai fă griji pentru el. Atunci când iubeşti, dăruieşti tot. Chiar şi trupul… Altcineva îl va admira în locul tău. Privirea pe care dăruit-o din simplitate….va primi în schimb această privire ce-ţi va îmbrăca goliciunea. Şi atunci vei simţi cu adevărat căldura.

Vei fi protejat….mereu…oricând şi oricum….de acea inimă pe care ai primit-o în dar. Cât de plin de tine poţi fi acum…. De fapt…cât de plin eşti…dar nu de tine, ci de chipul angelic de care te-ai speriat.

Iubeşti…şi ai înteles că a fi singur e mai pustiu decât a fi cu cineva. Zâmbeşti uşor de frică să nu pierzi părticica ce ţi se cuvine…din tot…dar mai ales din iubire.

E atât de mică…dar cât de mare poate fi.

Ţi-a fost frică! Ai fost laş, ai trişat, ai fost mândru şi orgolios. Ţi-a fost greu să te laşi descoperit şi atât de greu să te laşi iubit.

Dar ai cedat…greu dar sigur. Eşti pe culmea cea mai înaltă. Acum ai voie să fii mândru pentru că recunoşti ceea ce ai negat…are voie să-ţi fie frică pentru că poţi fi rănit…poţi trişa dar numai în favoarea celei care te-a urcat acolo sus….iubirea.

Nu mai ai voie să dai înapoi. Nu mai poţi nega ceea ce e cunoscut de o lume întreagă.

Fii tu iubire atunci când cel de lângă tine e singurătate…fii tu regăsit în gândul fericit al iubirii împlinite… si astfel  Isus te va incorona ca rege deoarece ai ales drumul iubirii, care duce in paradis. Iti multumim, Doamne ca ne dai posibilitatea sa fim regi si regine, iar singura noastra avere sa fie iubirea, pe care ne- ai invatat sa o daruim fara sa  asteptam nimic in schimb…

Cântecel… The kingdom of God

Meditaţia numărul 5:

Deasupra Lui a fost pusă o inscripţie în greceşte, latineşte şi evreieşte: “Acesta e Regele Iudeilor”

Doamne Isuse Cristoase, Rege Veşnic şi Creator a toate, Tu care de pe Cruce îi atragi pe toţi la inima-ţi străpunsă de creatura Ta pentru a ne arăta nemărginita iubire cu care ne chemi pe toţi la comuniunea sfântă cu Tine, trezeşte şi reaprinde în fiecare inimă dorinţa uniunii cu Sfânta Treime.

Tu ai spus că nimeni nu are o dragoste mai mare decât acela care îşi dă viaţa pentru semenii săi şi că acela care vrea să fie slujit mai întâi el să-i slujească pe semenii săi. Aceste cuvinte ale tale nu au rămas fără semnificaţie căci nu după mult timp prin Sfânta Jertfă a Crucii ne-ai şi exemplificat ce înseamnă jertfa iubirii fără ca noi să fim meritat o asemenea iubire dusă până la cea mai dureroasă şi ruşinoasă moarte.

Noi te avem prezent în casele şi pe altarele bisericilor noastre aşa cum ai vrut să te ţină minte toate generaţiile, sub forma unui umil Crucifix, dar care de cele mai multe ori din cauza grabei, indiferenţei sau a altor motive nejustificate e tratat cu atâta răceală.

Rege al regilor, regretăm toate ofensele aduse tronului Tău care pentru unii e nebunie, pentru alţii motiv de scandal, pentru alţii e instrument de înjosire însă nouă ni l-ai dăruit ca mijloc de mântuire şi ajutor în drumul nostru spre paradis.

Îţi mulţumim o Rege al nostru!

Cântec: BLÂND PRIVIREA LUI

Rugăciune finală:

Isuse Rege al iubirii, ai milă de noi!

Deoarece vrem să te iubim, ajută-ne să iubim!

Deoarece recunoaştem că tu eşti adevăratul Rege, ajută-ne să te cunoaştem mai mult!

Deoarece credem că tu poţi totul, confirmă credinţa noastră cu mila ta!

Tu, Regele lumii, ai grijă de această lume sărmană şi de noi care trăim în ea!

Tu regele păcii, dă pace lumii şi nouă!

Tu regele cerului, permite-ne să devenim supuşii tăi!

Tu ştii că noi plângem, mângâie-ne!

Tu ştii că noi suferim: consolează-ne!

Tu ştii că noi avem nevoie de totul, ajută-ne!

Noi ştim că suferim din vina noastră, dar sperăm în tine.

Noi ştim că este puţin ceea ce suferim faţă de ceea ce merităm să suferim, dar ne încredem în tine.

Noi ştim ce ţi-am făcut ţie, dar mai ştim şi ceea ce tu ai făcut pentru noi.

Ştim că eşti Salvatorul, salvează-ne, Isuse!

Deschide-ne cu mâinile tale străpunse comorile Harului şi ale harurilor.

Vino la noi cu picioarele rănite; sfinţeşte pământul şi pe noi cu Sângele care picură din rănile tale, căci pământul întreg geme după regalitatea ta de Mântuitor.

Deschide  inimile noastre spre iubire, ca să ardă aşa cum arde inima ta pentru noi!

Dacă te vom iubi, vom fi salvaţi aici, în ceasul morţii şi la ultima Judecată.

Vie Împărăţia ta, Doamne, pe pământ, în cer şi în inimile noastre. Amin.

Toţi: Preabunule Isuse, Mântuitorul neamului omenesc, priveşte spre noi care îngenunchem cu smerenie înaintea altarului tău.  Suntem ai tăi, voim să fim ai tăi şi, ca sa fim mai strâns uniţi cu tine, astăzi fiecare dintre noi se consfinţeşte de bunăvoie Inimii tale preasfinte.

Mulţi nu te-au cunoscut niciodată, mulţi au dispreţuit poruncile tale si s-au lepădat de tine.  Fie-ţi milă şi de unii si de alţii si atrage-i pe toţi la Inima ta preasfântă.

Doamne, fii Rege nu numai al credincioşilor care nu s-au îndepărtat niciodată de tine, ci şi al fiilor rătăciţi, care te-au părăsit.  Fă-i să se întoarcă în curând la casa părintească, pentru a nu pieri de lipsă şi de foame.

Fii Regele acelora pe care i-au înşelat părerile greşite si al acelora pe care i-a îndepărtat dezbinarea.  Cheamă-i la limanul adevărului si al unirii in credinţă, ca în curând să fie numai o singura turma si un singur păstor.

Dă, Doamne, Bisericii tale libertate sigură şi fără piedici.  Dă tuturor popoarelor liniştea bunei orânduiri şi fă ca de la un capăt al pământului la altul să răsune un singur glas: “Lăudată să fie dumnezeiasca Inimă a lui Isus, care ne-a dobândit mântuirea!  Ei sa-i fie slavă şi mărire în vecii vecilor.  Amin.

Invocaţii:

1.Isuse, Regele nostru, ajuta-ne pe noi care ne-am adunat astazi in fata altarului sa invatam de la regalitatea Ta manifestata prin umilinta si iubire pentru a deveni martori ai daruirii si  indurarii Tale nesfarsite. Sa ne rugam:

Ref: REGE-AL REGILOR

2.Isuse, Regele nostru, insufla comunitatea noastra sa fie un adevarat ferment de credinta, speranta si iubirepentru societatea din ziua de azi. Sa ne rugam:

Ref:

3.Isuse, Regele nostru, intareste familiile noastre si mentine-le flacara credintei si a iubirii mereu aprinsa. Sa ne rugam:

Ref:

4.Isuse, Regele nostru, fa ca Biserica sa fie un far calauzitor in acest intuneric ce tinde sa ne cuprinda tot mai mult. Sa ne rugam:

Ref:

5.Isuse, Regele nostru, ocroteste toti crestinii prigoniti in acesta perioada in Orientul Mijlociu si sadeste dorinta de pace  in inimile celor care conduc acest razboi anti-crestin. Sa ne rugam :

Ref:

6.Isuse, Regele nostru, iti incredintam pe fratii nostri din Haiti care se confrunta cu epidemia de holera in urma catastrofelor naturale suferite in ultima vreme

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ